In Romania, repartitia geografica a padurilor este determintata atat de cantitatea de precipitatii cat si de gradientul atitudinal al zonei in care se afla aceasta.





Ecosistemul unei paduri de stejar


Padurile de stejar se intind in zonele cu altitudine pana la 700- 800 m.
In zonele cu campie, aceste paduri sunt formate din stejar brunariu si stejar pufos.
In zonele de dealuri joase, acestea sunt formate din stejar in amestec cu cer sau garnita (rude cu stejarul).
In zona dealurilor inalte se intalneste gorunul ce formeaza paduri intinse, exclusiv pline cu gorun, ce se numesc gorunete.

  • Caracteristici ale biotopului

- soluri brun roscate de padure
- temperatura medie anuala de 10 grade Celsius
- lumina ( care ajunge pana la suprafata solului) filtrata printe coloanele arborilor; de aceea exista nueroase plante erbacee

  • Componente ale biocenozei

- ARBORI: predomina stejarul (sau diferite specii inrudite; cum ar fi cerul, garnita, gorunul; frecvent aparand in amestec carpenii, ulmii, teii, frasinii, paltinii, artarii, etc.)
- ARBUSTI: macesul, paducelul, socul, lemnul cainesc, cornul, porumbarul, etc.
- PLANTE ERBACEE: golomasul, paiusul, rodul-pamantului, plante cu bulbi ce infloresc primavara, etc.
- ANIMALE NEVERTEBRATE: viermi, paienjeni, insecte, melci, etc.
- ANIMALE VERTEBRATE: broasca- bruna, brotacelul, salamandra, soparla, sarpele, ciocanitoarea, gogostiucul, cucul, pupaza, lupul, vulpea, caprioara, ariciul, veverita, etc.

Padure_primavara.jpg





Ecosistemul unei paduri de fag



Padurile de fag sunt raspandite in zonele cu altitudini intre 600- 1300 m.
Padurile de fag se intalnesc totusi si la inaltimi mai mici/ mari, pe versantii umbriti (400 m.) sau insoritii (1500 m.).

  • Caracteristici ale biotopului

- solul: brun- acide, brune de padure, podzolice
- temperatura medie anuala de 6- 8 grade Celsius
- precipitatii abundente (600- 1000 mm. anual)
- lumina slaba (atunci cand frunzisul este complet) de aceea plantele erbacee se dezvolta doar pe perioada primaverii

  • Componente ale biocenozei

- ARBORI: predomina fagul, insotit de mesteacan, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, (iar in partea superioara) molid si brad;
- ARBUSTI: scorusul de munte, socul negru, alunul, murul, paducelul, cornul;
- PLANTE ERBACEE: feriga, feriguta, muschi, licheni, mierea-ursului, alior, matraguna, vinarita, paius;
- ANIMALE NEVERTEBRATE: insecte
- ANIMALE VERTEBRATE: (multe pasari si mamifere) ciocanitoarea, ierunca, gaita, macaleandrul, sorecarul, huhurezul, cerbul, ursul brun, jderul, rasul, viezurele, mistretul, veverita, pisica salbatica, etc.

Padure_vara.jpg






Ecosistemul unei paduri de molid


Padurile de molid ocupa regiunile inalte ale muntilor nostrii, de la limita superioara a fagului, pana la zona subalpina.
Ele sunt instalate la altitudinii de 1200 - 1800 m.
In nordul carpatilor, limita inferioara a padurilor de molid atinge uneori 600 m.

  • Caracteristici ale biotopului

- soluri: podzolice brune;
- temperatura medie anuala de 3- 5 grade Celsius;
- precipitatii de la 800 la 1300 mm pe an;
- lumina foarte slaba; padurile sunt intunecoase;
- (uneori) vanturi puternice;

  • Componente ale biocenozei

- ARBORI: predomina molidul (dar la limita superioara cresc zambrul si zada iar la altitudini mici molidul se gaseste in amestec cu pinul, bradul, fagul, mesteacanul si paltinul de munte)
- ARBUSTI: afinul, merisorul, zmeurul, coacazul de munte (doar pe versantii insoriti)
- PLANTE ERBACEE: ciuperci, muschi, licheni, ferigi;
- ANIMALE NEVERTEBRATE: omida molidului, viespea, cariul molidului;
- ANIMALE NEVERTEBRATE: soparla de munte, naparca, pitigoiul de munte, forfecuta, cocosul de munte, soarecele vargat, veverita, jderul, etc.

Padure_toamna.jpg